Muffins cu rubarba si lamaie

Ce poți face cu o plasă plină cu tulpini frumoase de rubarbă? Printre multele variante, care mai de care mai sofisticate (ca și timp ce execuție), primul și ultimul gând tot la muffins m-a dus, ele fiind poate cele mai rapide. Poftiți din nou în zona muffins-urilor, promit că este ultima oară, sau penultima oară (am primis deja o porție pe sâmbătă) când le voi mai face, ce e mult e prea mult, chiar dacă sunt irezistibile, cel puțin de gătit - adică un fel de no brainer.

Ingrediente pentru 12 muffins:

• 2 căni de făină 000
• 1/2 cană de fulgi de ovăz
• 1 1/4 lingurițe de bicarbonat de sodiu
• 1/4 linguriță de sare
• 1 cană de lapte vegetal
• 1/3 cană de ulei de floarea soarelui
• 2 plicuri de zahăr vanilat Bourbon
• 3/4 cană de zahăr
• coaja rasă și zeama de la 1 lămâie mare sau 2 mici
• 2 tulpini de rubarbă, feliate

Se combină făina, fulgii de ovăz, bicarbonatul și sarea, iar separat restul ingredientelor în afară de rubarbă. Se amestecă cele două compoziții, omogenizând bine, iar la final se adaugă rubarba.

Se pune aluatul în tava de muffins cu hârtiuțe, apoi tava în cuptrul încins la 180 de grade pentru 20 de minute, verificând și mai lăsând 5 minute dacă e nevoie.

Muffins cu visine si migdale

Muffinăria de acasă a pornit din nou azi dimineață, când telefonul meu prost nu a binevoit să își activeze alarma la ora prestabilită, adică 6 (se vede că îmbătrânesc, cine se trezește sâmbăta la asemenea ore băbești??), ci a rămas cumva blocat în meniu, iar pe la ora 7 (cred că puteți chici panica mea când am realizat că o oră s-a dus din cele calculate coacerii multelor muffins!) m-am ridicat și am fugit în bucătărie.
Dar aparent, o oră jumate este timp suficient pentru a coace 3 tăvi de muffins frumoase și grase, rotunde și voluptoase - așa cum trebuie să fie. Totul a mers ca și uns, muzica mergea, cuptorul cocea, timpul trecea. La ultima tavă, când deja aproape ca trebuie să o șterg afară pe ușă, evident că am omis câteva ingrediente, dar brioșele au ieșit, cum se poate ghici, cele mai mândre și crescute. Luat tava cu muffins, coborât scările frenetic, pornit mașina, fugit la manichiură, lăsat 2 muffins cadou, urcat în mașină, șofat ca o nebună, ajuns la locul predării mărfii prețioase, predat marfa, fugit acasă, înfulecat un muffin (acum vedeam și eu de fapt cum au ieșit, eram mulțumită, chiar dacă știam deja - la atâta experiență :P), pus workout-ul Extreme Shed and Shred de la Jillian Michaels care mereu te împinge dincolo de limite, draga de ea, apoi o sesiune de abs cu Fitnessblender, doar ca să fie sigur că limitele au fost sbulberate de tot, apoi în loc de relaxare, așa cum se cuvine unui om harnic ca mine, a trebuit să fug din nou cu Vlad la ajutat niște prieteni la amorsat pereții. Noroc că îmi mâncasem budinca mea verde de chia, care pe cât de dubios ar arăta, pe atât e de bună. Apoi au urmat câteva ore de măturat, praf, amorsat, scăpat amorsă în ochi, pe față, picat în gropi adânci săpate în grădină în timp ce orbecăiam în beznă, umplut de noroi, iar acum, în sfârșit, după aproape 17 ore, mă relaxez!

Iar pentru că ați avut răbdare să îmi citiți, sau poate nu, prostiile de mai sus, iată și rețeta de muffins, ultima tavă, evident.

Ingrediente pentru 12 muffins:

• 2 1/2 căni de făină normală
• 1 1/4 linguriță de bicarbonat de sodiu
• 1/2 linguriță de sare
• 1/2 cană de zahăr
• 2 plicuri de zahăr vanilat Bourbon
• 1/3 cană de ulei de floarea soarelui
• 300ml de lapte vegetal sau normal
• 100g de fulgi de migdale, copți puțin într-o tigaie
• 1 - 1 1/2 cană de vișine decongelate, scurse bine de zeamă

După vechea metodă, am amestecat întâi ingredientele uscate, adică făina, bicarbonatul, sarea, separat celelalte ingrediente, adică: uleiul, laptele, zahărul normal și cel vanilat, am combinat cele două compoziții, iar la final am adăugat vișinele și fulgii de migdale. 

Am pus aluatul în tava cu hârtiuțe de muffins, apoi tava la cuptor pentru 25 de minute la 180 de grade. 

Tip: Așteptați să de răcească, brioșele cu fructe sunt mult mai bune reci.

Budinca proteica de seminte de chia

Să vedem cum iese o rețetă postată în grabă, chiar în timp ce mănânc această minunăție de budincă :o) Dacă nu ați încercat semințele de chia până acum, este ocazia perfectă pentru a le da o sansă, nu degeaba ele sunt numite hrana războinicilor azteci. De ce? Pentru că sunt un superaliment, plin de fibre, proteine, omega 3, și nu mai vorbim de vitamine și minerale, o mică bombă de energie care te ține sătul ore în șir. Citi mai multe aici.
Dar nu e vreme e povești, așa că voi înșira repede ingredientele (foarte puține) pentru această bundincă rapidă, excelentă ca snack post-workout.

Ingrediente pentru o porție mare (de războinic aztec probabil :o)):

• 3 linguri de semințe de chia
• 1 cană de lapte vegetal (eu am folosit de migdale)
• 1 banană coaptă
• 2 linguri de pudră proteică de cânepă

Se lasă semințele de chia în lapte pentru 30 de minute, apoi se adaugă banana zdrobită cu furculița și pudra de cânepă. Gata! 

Prajitura reciclata cu baigli de mac si mere

Dacă vi se întâmplă să vă rămână niște cozonac sau baigli în plus, care se va și usca în câteva zile și poate nu veți mai fi tentați de nicio fdelie, oricât de bună ar fi fost ea proaspătă, ea e în schimb numai bună pentru a fi reciclată. Rezultatul transformării este o prăjitură foarte rapidă, simplă și delicioasă, care nu numai că păstrează toate calitățile preparatului original, dar aduce și altele în plus!

După atâta publicitate ieftină ar fi și cazul să rezvălui rețeta.

Ingrediente:

• 2 baigli vechi de câteva zile
• 1 - 1 1/2 cană de lapte vegetal (sau normal)
• câteva lingurițe de ulei de cocos rece (sau unt rece)
• 100g de stafide
• 2 plicuri de zahăr vanilat Bourbon
• 6 mere medii

Am luat ce a mai rămas din 2 baigli de câteva zile (nucă, mac, ce aveți), i-am tăiat felii cam de 1cm grosime, aceste felii le-am așeazat într-o tavă mai adâncă, tapetată cu hârtie de copt. Peste feliile de baigli am turnat lapte de migdale  (orez, soia, sau ce aveți la îndemână), apoi am mai pus câteva bucățele de ulei de cocos printre felii,

Am luat câteva mere (vreo 6), le-am curățat, le-am dat pe răzătoare. Peste ele am pus 2 plicuri de zahăr vanilat Bourbon, 100g de stafide, apoi am întins merele peste stratul de felii de baigli. Ultimele felii tăiate le-am înmuiat în lapte, le-am așeazat peste mere, iar la final am mai pus câte o bucățică de ulei de cocos peste fiecare felie (sau unt).

Am dat tava la cuptor cam 40 de minute la 180 de grade, căldură doar de jos (să nu se ardă feliile de deasupra). Cam atât. Prăjitura astfel improvizată se ține la rece, acoperită.

Crema de ciocolata

Ieri m-a lovit din senim pofta de ciocolată, ceea ce se întâmplă foarte rar (dacă nu ar avea așa un conținut gigantic de zahăr, poate i-aș acorda oarecare atenție). Mi-am amintit brusc că mai aveam ciocolata de la Venchi, din Londra. Mă aștepta cuminte, abandonată într-o cutie de carton, pe cel mai de jos raft al etajerei din bucătărie. Eram cumva sceptică, știam că mi-a plăcut cea gustată la fața locului, dar cât de bună și comestibil de ne-dulce poate fi o ciocolată pentru a fi cu adevărat delicioasă? Avem 6 bucățele perfecte, migălos decorate. Am început cu ciocolata negră, prima bucățică avea o umplutură acrișoară, ciocolata nu era prea dulce, chiar deloc, comparativ cu gunoaiele din supermarketuri. Se simțea minunat gustul puternic de cacao, iar textura fină te lăsa dorind mai mult, tot mai mult. A doua bucățică a fost cea mai bună, tot ciocolată amăruie, ușor dulce și poate chiar mai mult, sărată. Perfecțiunea întruchipată! Dar s-a terminat foarte repede, prea repede... A treia a fost ciocolată amăruie care acoperea un miez fin de ciocolată albă, cu migdale. A patra un jeleu acrișor, acoperit în ciocolată amăruie, ușor sărată. Au urmat apoi două bucățele de ciocolată cu lapte, nu foarte dulci, gusturile se topeau ușor și persistent, pentru unltima oară. În 10 minute, mâncasem toată cutiuța de praline.

Câteva ore mai târziu, eram cu gândul tot la acele mici delicatese, inexistente. O mulțime de întrebări și griji mi-au năvălit în minte: oare voi mai mânca vreodată ciocolată bună, oare în România pot găsi așa ceva, oare se poate comanda online?
Mi-am adus aminte de obsesia mea pentru untul de arahide și de combinația perfectă între banane și roșcove, oare cum ar fi dacă ar interveni și untul de arahide în ecuație? Ar ieși probabil o cremă de ciocolată foarte rapidă și gusoasă, pentru acele zile în care ne este poftă de ciocolată dar ne simțim prea vinovate :)

Am luat o banană medie, 2 lingurițe de unt de arahide organic și 2 lingurițe de praf de roșcove, iar în câteva secunde crema a fost gata!

Granola

Nu știu de ce am așteptat atât până să încerc să fac și eu acasă granola, good old fashioned, superbly delicious, absolutely amazing and fabulous, granola. Cred că deja m-am dat de gol, sunt 100% îndrăgostită, sau poate cuvântul mai potrivit este, obsedată, de granola. Am mai încercat până acum diverse sortimente, mai ales cele bio (evident și mult mai scumpe), sănătoase, adică fără zahăr sau alte prostii, au fost cele mai bune. Atât de bune încât după ce deschideam un pachet, dura doar câteva ore până să nu mai existe nimic în el (efectul fiind că nu îmi mai trebuia nimic de mâncat toată ziua). Dar totuși, erau prea mulți bani dați pentru un moment de absolută și pură fericire, extaz al simțurilor și al papilelor gustative. Așa că am fost harnică (în teorie), am căutat niște rețete, totul era evident, foarte foarte simplu. Dar nu am încercat până azi, mai exact până ieri când am dat năvală în magazinul nostru favorit din Tmișoara cu tot soiul de bunătăți bio și naturiste (vai ce urăsc acest cuvânt - naturist! sună ca și cum noi, adică cei care îi calcăm pragul și cei preocupați să mai încerce și alte alimente decât cele din supermarket am fi toți niște freaks, niște ciudați ierbivori, bolnăvicioși, care își cumpără tot soiul de ierburi, infuzii băbești  și prafuri scârboase pentru a se trata), unde mi-am umplut coșul cu toate ce mi-au ieșit în cale: fulgi de ovăz, fructe uscate, semințe, nuci, etc.

Azi dimineață, cum m-am trezit odată cu găinile, aproape în zori, i-am dar drumul. Am făcut o porție imensă, să îmi ajungă și să îmi potolească obsesia de granola.

• 500g de fulgi de ovăz
• 150g de mix de semințe (in, susan, floarea soarelui, dovleac) - se găsește de cumpărat
• 100g de semințe de dovleac (ok, se pot pune în fond orice semințe vă plac)
• 1 cană fulgi de cocos mai mari (adică nu cei tradiționali din supermarket folosiți la prăjituri, ci o idee mai mari, eu am luam de la Rapunzel - se găsesc tot în magazinele de profil)
• 250g de caju crud
• 1 cană de nuci românești (good old fashioned) crude
• 100g de stafide
• 100g de coacăze uscate
• 100g de merișoare uscate
• 10 linguri de ulei de cocos (sau orice alt ulei)

Se amestecă într-un castron mare toate ingredientele în afară de fructele uscate și o parte din caju. Se pune totul într-o tavă cu hârtie de copt și se dă la cuptor la 130 de grade 20 de minute, după care se amestecă, și se mai lasă 20 de minute la 150 de grade. Se lasă la răcit, apoi se adaugă fructele uscate (adică stafidele, merișoarele și coacăzele) și restul de caju. Granola se poate păstra până la o lună. Dar nu va rezista în niciun caz o lună!

Muffins rapide și simple cu pireu de dovleac

Zi urâtă și ploioasă de toamnă, ultima de zi de vananță și de concediu, tristețea se simțea în aerul umed și greoi. Nimeni nu mai avea nici o dorință de a mai face o prăjitură decentă (mă refer la mama mea), propunerea venind tot din partea ei: ia fă tu repede niște bambuște d-alea d-ale tale. Zis și făcut. Mă uit repede la ce ingrediente aveam la îndemână: un dovleac de copt cules din grădină din greșeală, pentru a-l da la găini (greșeala culegătorului fiind că l-a confundal cu un dovleac de dat la găini, pe când el nu era), făină, zahăr, vanilie, scorțișoară - mai lipsea ceva. După ce am fugit repede până la magazinul din centrul satului și am cumpărat niște stafide (erau de un singur fel, evident), i-am dat drumul. 

Tatăl meu a curățat dovleacul de coajă - asta pentru că puteam să prevăd un accident sângeros dacă mă puneam eu să îl curăț. Am ras dovleacul în robotul de bucătărie, l-am pus într-o oală cu puțină apă și l-am lăsat la fiert, până ce am obținut un pireu moale și fin.

Iar acum ar fi cazul să înșir totuși niște cantități:

• 2 1/2 căni de făină
• 1 1/2 linguriță de bicarbonat de sodiu
• 1/2 linguriță de sare
• 2 lingurițe de praf de scorțișoară
• 2 căni de pireu de dovleac
• 100g de stafide (se pot pune și niște nuci, trebuie să iasă și mai bune)
• 1/3 cană de ulei de floarea soarelui
• 1/2 cană de zahăr
• 1/3 - 1/2 cană de lapte de migdale (sau alt lapte vegetal)

Se amestacă bine făina cu sarea, bicarbonatul și scorțișoara. Separat se amestecă: pireul de dovleac, zahărul, uleiul, laptele, apoi se toarnă făina peste - aluatul trebuie să fie omogen. La final se adaugă stafidele.

Se pune aluatul în tava de muffins și se lasă la cuptor, la foc mediu, 20-25 de minute - verificăm după 20.

Budinca din faina de orez - muhallebi

Mi-am dorit să prepar această budincă tradițională turcească imediat ce am gustat-o, în forma sa și în locul său original - Istanbul. Este, trebuie să mărturisesc, desertul meu preferat turcesc - rece, cremoasă, plină de arome delicioase și se poate pregăti în foarte multe moduri, la fel cum se și poate decora în zeci de moduri. Baza este foarte simplă, ea conține doar 2 ingrediente de bază: făină de orez și lapte (normal sau vegetal).

Aceasta este prima încercare. Versiune vegană, normal :o)

Ingrediente pentru 4 porții:

• 1 conservă de 400ml de lapte de cocos
• 1 1/2 cană de apă sau de lapte de cocos sau alt lapte vegetal (eu am pus apă, pentru că nu aveam altceva)
• 1/2 cană de făină de orez
• 2-3 linguri de zahăr sau de miere
• vanilie
• pentru decorat: scorțișoară, nuci, dulceață din petale de trandafir (sau altă dulceață)

Se amestecă ingredientele lichide cu făina de orez, zahărul și vanilia, se pune cratița pe foc, amestecând în continuu, până când budinca se îngroașă. Se pune în 4 castronașe și se lasă la răcit. 

Când budinca e rece, se decorează cu scorțișoară, nuci, dulceață.

O sâmbătă plină de ghinioane și povestea celor 100 de muffins

Cam asta a fost îndeletnicirea mea de sâmbătă.

Timp de câteva ore, cele 4 tăvi imense...

...s-au umplut treptat de 100 de muffins pentru o nuntă.

Chiar dacă ziua a fost în final una reușită, pe parcurs s-au întâmplat, precum o avalanșă, o serie interminabilă de ghinioane. Dar mai mult, în următorul episod (e timpul de culcare, mâine trezirea se face la ora 6).

Fructe roșii de început de august

Culese proaspete din grădină.

Momente dulci-amare

Azi am descoperit, accindental în grădină, cele mai dulci și aromate cireșe pe care le-am mâncat vreodată. Este vorba de cireșele negre amare, care sunt și cam pe trecere; foarte coapte, aprope stafidite de la atât soare torid de vară, mărunte, negre, ciugulite de păsările lacome, de nu îți vine să crezi că sunt comestibile, cireșele îți explodează efectiv în gură și iți delectează papilele gustative de crezi că ești în cel mai dulce-amar loc din lume. Până la urmă așa cum este și viața în sine, cu momente dulci dar și momente amare, combinația lor făcâd să merite savurat fiecare moment, fiecare loc, fiecare persoană și fiecare clipă petrecută :o)

Teitei cu mac

Cina târzie și păcătosă, plină de carbohidrați, aromată, dulce și seducătoare prin simplitate și rapiditate. Dacă ai norocul să trăiești alături de un înflăcărat iubitor de orice desert cu mult mac (cu cât mai mult, cu atât mai bine, evident!), atunci se ivește situația ideală de a prepara această rețetă, cât ai clipi din ochi, și toată lumea este fericită.

Ingrediente pentru 4 porții:

• 400g de paste plate (eu am folosit pătrățele cu latura de 1cm, dar se poate folosi orice, evident)
• 200g de mac (cât mai proaspăt, să nu fie amar deloc)
• coaja rasă de la 1 portocală
• 2 plicuri de zahăr vanilat bourbon
• 3-4 linguri de zahăr fin (normal sau brut)

Se fierb pastele cu puțină sare, conform instrucțiunilor, ele nu trebuie să fie moi și să se destrame. În acest timp se macină macul în râșnița de cafea, apoi se adaugă și restul ingredientelor: vanilia, coaja rasă de portocală și zahărul. Când pastele au fiert, ele se strecoară, fără să se clătească cu apă rece, se storc bine de apă, se pun înapoi în oală și se amescă bine cu macul, fără a le sfărâma.

Sunt bune calde și reci, simple sau alături de bucăți de portocale.

Crema de cspsuni si ciocolata

Ingrediente pentru 2 porții:

Pentru crema de ciocolată:

• 2 banane coapte
• 2 linguri de praf de roșcove

Pentru crema de căpșuni:

• 1 cană de căpșuni
• 2 linguri de apă
• 2-3 linguri de fulgi de cocos

Se face prima cremă punând toate ingredientele în blender, la fel și a doua. Cam atât. Se toarnă prima cremă peste a doua sau invers și se decorează cu căpșuni proaspete.

Prajitura cu mere si cozonac

Pentru ca a mai ramas de ieri aproape un cozonac cu mac intreg, care incepea sa se si usuce, mi-a venit ideea sa il reciclez intr-o prajitura lejera cu multe mere, fara zahar, evident (cozonacul e destul de dulce, oricum).
Se poate folosi orice fel de cozonac (acesta s-a si nimerit sa fie vegan), sau chiar paine (in cazul in care se foloseste paine, aceasta se mai poate asezona cu zahar vanilat si scortisoara).

Ingrediente pentru 1 tava:

• 1 cozonac vegan/de post de orice fel
• 1l de lapte de migdale
• 2 plicuri de zahar vanilat Bourbon
• 10 mere ionatane medii
• 2 linguri de gris

Intai si intai am dat drumul la cuptor.

De acum totul e simplu si merge ca uns: am curatat merele si le-am taiat feliute, am presarat peste ele gris si zahar vanilat si am le-am amestecat usor. Dupa ce am pregatit astfel merele, am luat o tava (preferabil un vas de ceramica dreptunghiular), in care am asezat frumos cate o felie de cozonac pe care am dat-o prin lapte pe ambele parti, apoi am pus stratul de mere iar la final ultimul strat de felii de cozonac inmuiate bine in lapte.

Am pus tava la cuptor, la foc mediu as zice, si am lasat-o cam 50 de minute. Dar, eu as recomanda sa se verifice dupa 40 de minute si se mai lase daca este cazul - feliile de cozonac de deasupra trebuie sa fie rumene si merele moi.

Cea mai buna este rece.

Cuib de viespi

Cine isi mai aminteste din copilarie gustul de nuca prajita, textura moale, calduta si usor insiropata a asa-numitelor cuiburi de viespi, facute de bunica. Parca toate simturile si amintirile iti sunt rascolite musti incet si sovaind, cu ochii inchisi, din rotundele delicatese, pentru a captura fiecare clipa si fiecare senzatie.Eu asa am simtit azi, cand mama mea ne-a facut o surpriza si a aparut cu o farfurie plina ochi cu aceste spirale minunate.

Varianta originala nu este vegana, se foloste lapte de vaca, dar care se poate inlocui foarte usor cu cel de nuci sau de migdale.

Ingrediente pentru 3 tavi:

• 75g de drojdie
• 1l de lapte vegetal caldut
• 1.5kg de faina
• 10 linguri de zahar
• 1/4 cana de ulei de floarea soarelui
• 500g de nuca macinata
• vanilie
• 1/2 lingurita de sare
• pentru insiropat: 0.5l de lapte vegetal + 1 plic de zahar vanilat

Se lasa drojdia in 1/2 cana de lapte caldut si 1 lingurita de zahar, pana iese din cana, apoi se varsa intr-un castron si se adauga faina,  laptele, sarea si 5-6 linguri de zahar, vanilia si se framanta cateva minute pana se obtine un aluat moale si elastic. Se incorporeaza uleiul. Se lasa la crescut in castronul acoperit 45 de minute.

Intre timp se amesteca nuca macinata cu 4-5 linguri de zahar.

Cand aluatul a crescut, se imparte in 3 parti egale, si se intinde fiecare intr-o foaie subtire, mai mult lunga decat lata, peste care se presara uniform 1/3 din compozitia de nuca, apoi se ruleaza si se taie in felii de 2.5cm grosime, care se aseaza in tava tapetata cu hartie de copt.

In timp ce prima tava e la cuptor, se incalzesc 0.5l de lapte cu 1 plic de zahar vanilat.

Se coace fiecare tava la foc mediu iar imediat ce e scoasa din cuptor se toarna cate o lingura de lapte fierbinte peste fiecare spirala, dupa care se scot din tava si se aseaza pe o farfurie.

Clatite cu unt de arahide si gem

Încă nu am m-am apucat de prânz (sau să ne apucăm mai bine zis, prânzul este o treabă de echipă, mai ales în weekend când îți poți face de cap cu o rețetă trăsnită de paste!), așă că m-am gândit că niște clătite ar fi numai bune de un brunch. Înițial am vrut să fac 3 umpluturi diferite, dar, cum îmi era tare lene de atâta muncă, am apelat din nou la ce era mai aproape în dulap: combinația imbatabilă - peanut butter and jelly, adică pe românește unt de arahide și gem. Nu știu dacă ați încercat, dacă nu, fugiți repede la un supermarket, sau la un magazin cu produse sănătoase mai bine, și luați un borcănel cu unt de arahide, fin sau chunky și un borcan cu gem, dacă nu aveți de la mama sau bunica :o) Evident că eu am avut de la mama, am combinat un magiun de prune, fără zahăr cu un gem de vișine, ușor dulce.

Ingrediente pentru (nu știu câte) clătite:

• 2 căni de făină albă
• 1 linguriță de bicarbonat de sodiu
• 1/2 linguriță sa sare
• 1 lingură de zahăr
• 1/4 cană de ulei de floarea soarelui
• 2 căni de lapte vegetal
• apă cât trebuie

Ingrediente pentru umplutură:

• unt de arahide
• orice gem/dulceață/magiun preferați

Se face aluatul, amestcând toate ingredientele cu un tel, se mai pune apă pentru a obține consistența dorită (știți voi, așa, după ochi). Se coc clătitele.

Pentru a le umple, se pune peste ele câte un strat subțire de unt de arahide iar apoi un strat subțire de gem/dulceață/magiun.

Mousse de spirulina

A sosit și ultima zi a rețelor care conțin proteine complete, vedeta zilei de azi este spirulina. M-am tot gândit cum ar fi un preparat unde spirulina este centrul atenției, să conțină și un fel de nuci pentru a compensa aminoacizii esențiali lipsă pentru a fi o proteină completă, și totuși gustul să nu fie exagerat de ”algos”. După câteva experimente, s-a născut acest mouse foarte simplu, ale cărui ingrediente se pot număra pe degete.

Ingrediente:

• 1/3 cană de nuci caju crude
• 1/2 cană de apă rece
• 1 lingurița cu vârf de spirulină
• 1/2 linguriță de praf de roșcove (opțional)
• 1 linguriță de miere
• 1 linguriță de zeamă de lămâie

Se lasă nucile caju în 1/2 cană de apă câteva ore sau peste noapte. Se pun toate ingredientele în blender, tot cu apa în care au stat nucile caju.

Bile proteice

Penultima rețetă din seria provocării proteinelor reunește diferite tipuri de nuci, cu fructe uscate și făina de cânepă plină de proteine. Inspirația a fost un baton cumpărat acum câteva zile ce avea un conținut similar, iar ca și gust bilele au ieșit cam la fel (doar forma nu, se pare că este mai ușor să faci bile decât să dai diferite forme, mai ales dacă ești un om leneș :P).
Aceste bile proteice sunt numai bune ca și snack de-a lungul unei zile friguroase de iarnă, sau ca un mic dejun rapid.

Ingrediente pentru 10-15 bile:

• 1/2 cană de caju crud
• 1/2 cană de amestec de migdale și nuci crude
• 2-3 linguri de fulgi de cocos
• 4 linguri de apă rece
• 10 curmale
• 2 linguri praf de roșcove
• 4 linguri de făină de cânepă

Se lasă nucile în apă rece câteva ore sau peste noapte, apoi se pun toate ingredientele în robotul de bucătărie și se mărunțesc bine. Dacă mai e nevoie de apă, se mai pune o lingură, iar dacă e prea gros se mai pune o lingură de cocos.

Se formează bile, batoane sau alte forme, care se pot da prin făină de cânepă, praf de spirulină, cocos sau nuci măcinate. Se țin la rece.

Budinca de chia cu lapte de soia si roscove

Sunt deja pe la mijlocul provocării ”rețete cu proteine complete vegetale în fiecare zi”, și am ajuns, în sfârșit la semințele de chia, miraculoase și delicioase bobițe mici, sau cum ai spune unui copil, mâncare de păsări :o)
Ca de obicei, nu e nevoie decât de câteva ingrediente pentru a obține o masă de seara, de după o sesiune la sală, plină de nutrienții necesari refacerii musculare. Se mai pot adăuga și alte ingrediente, după poftă și după ce mai aveți prin dulap (ca fructe uscate de exemplu, eu nu am pus din cauza conținului ridicat de fructoză, fiind și seara).

Ingrediente pentru 2 porții medii sau 1 mare:

• 1/4 cană de semințe de chia
• 2 căni de lapte de soia
• 2 linguri rase de praf de roșcove
• 1 linguriță de lapte praf de soia
• ceva îndulcitor, ca 1-2 lingurițe de miere (opțional, eu nu am pus)
• 2 lingurițe de făină de cânepă (opțional, eu am pus, dar parcă era mai bună budinca fără - așa e mai proteică și are mai mulți acizi grași omega 3)

Se lasă semințele de chia în laptele de soia rece, cam 30 - 45 de minute, până ce capătă o consistență groasă și vâscoasă, apoi se adaugă și restul de ingrediente.

Bile de ciocolata si migdale

A sosit și ultima zi a maratonului rețetelor cu mult calciu de origine vegetală, zi pe care am sărbătorit-o cu niște bile de ciocolată și cu mult mult calciu. De unde vine calciul? Din toate ingredientele din compoziție, chiar dacă sunt doar 3 - recent am descoperit faptul că și praful de roșcove este în topul alimentelor cu mult calciu.

Ingrediente pentru 10 bile:

• 1/2 cană de migdale crude
• 10 smochine uscate moi
• 3 linguri de praf de roșcove
• 2-3 linguri de apă

Se prăjesc puțin migdalele la foc mic, cam 2-3 minute, după care se macină mărunt, dacă mai rămân bucăți nemăcinate, cu atât mai bine. Nu trebuie neapărat prăjite, se pot macina și crude. Se taie smochinele mărunt de tot și se combină toate ingredientele, la început cu 2 linguri de apă. Dacă mai este nevoie și consistența obținută nu este una destul de lipicioasă pentru a forma o bilă, se mai pune și a treia lingură de apă.

Se formează bile și gata, asta e tot.