Pâine de casă

Ce poate fi mai bun decât să începem anul cu o pâine pufoasă și caldă, care dispare în stomacuri pofticioase în primele 10 minute ale ieșirii ei din cuptorul încins. Autorul acestei rețete este mama mea, dar nu pot spune că nu am contribuit cu nimic, dacă frământatul până ce au curs apele de pe mine contează :o) Mama mea spunea că a învățat taina pâinii de la mama ei, care probabil a fost inițiată la rândul ei de catre străbunica, etc. Așa că a sosit și momentul inițierii mele în arta străbună a făcutului pâinii.

Timp de preparare: cam 2 ore

Ingrediente pentru 2 pâini:

• 1kg făină
• 560ml apă călduță
• sare
• 3-4 linguri ulei
• 50g drojdie
• 1/2 cană apă călduță
• 2 lingurițe zahăr

Se pune drojdia sfărâmată în apă cu 1 linguriță zahăr, într-un loc cald și se lasă la crescut câteva minute. Când drojdia iese din cană, se toarnă într-un vas mare și se adaugă 500g de făină și 400ml de apă călduță. Se amestecă cu o lingură de lemn, până ce aluatul e omogen, ridicând lingura de lemn în timp ce amestecăm (drojdia are nevoie de aer pentru multiplicare). Acest prim aluat de numește plămădeala. El se lasă din nou la crescut cam 10 minute, acoperit cu un prosop de bucătărie.

Se ia aluatul și se înglobează restul de făină, restul de apă, puțină sare și 3-4 linguri de ulei de măsline, frământând în continuu. Continuăm să frământăm și să tragem de aluat cam 15 minute, echipate cu haine lejere, preferabil de aerobic :P, pentru că vom transpira mult. Tradițional, frământatul dureză până când aluatul se desprinde de la sine de pe marginile vasului și de pe mâini, adică cel puțin 30 de minute. Dar mama mea zice că nimeni nu rezistă atât de mult (nici chiar pseudogospodinele de astăzi care petrec mai mult timp la sală decât în bucătărie), și că e de ajuns să ne oprim după 15 minute, când aluatul e omogen și fin, nu are cocolși de fănă, și face un fel de pânză de paianjen cand se desprinde de pe marginile vasului (și când nu ne mai putem simți mâna de atâta durere :P ). Se lasă acest aluat bine lucrat la crescut cam 30 de minute acoperit cu un prosop de bucătărie, într-un loc călduț.

Cam așa arată aluatul când e gata:

Se împarte aluatul în 2 părți egale și se trece la partea artistică a creatorului de pâine: design-ul. Fiecare decide ce formă dorește să dea pâinii, simplă, colac, rasucită, chifle, cornuri, etc. Mama mea a învățat să facă un soi ciudat de pâine rasucită formată din 3 părți. Astfel, pentru o pâine se ia aluatul și se împarte în 2 părți egale. Se ia o jumătate și se mai împarte în 4. Se ia câte o bucățică din cele 4 și se întinde într-o fâșie lungă cât tava. Se iau câte 2 fașii astfel formate și se împletesc, răsucindu-se în același timp în direcția opusă (e mai greu de explicat, dar cică astfel auatul va sta împletit). Se pune aluatul rasucit în tava unsă bine cu ulei, pe margini (avem 2 împletituri din acestea năzdrăvane până acum). Restul aluatului de la această pâine se mai împarte în 2, și se împletește la fel ca părțile mai mici anterioare. Punem aluatul astfel rezultat în mijlocul tăvii.

Se repetă și pentru a doua pâine.

Se ung pâinile cu puțină apă și se presară susan sau mac pe ele.

Se lasă pâinea la crescut, în tăvi, cam 20-30 de minute.

Se pun tăvile în cuptorul bine încins, dând focul la minim, cam 15 minute. Apoi se dă focul la mediu și se mai lasă cam 25 de minute, până când pâinile sunt rumene și frumoase.

Se scot pâinile din cuptor și se pregătesc într-o ceașcă puțină apă, zahăr și un strop de ulei. Se ung pâinile cu o pensulă, astfel vor luci fără să folosim ouă.

Și, după lungi travalii și o jumătate de zi pierdută :o) , pâinile sunt gata!

Muffins de Crăciun

Imediat dă Crăciunul peste noi, și nu am apucat să îi dedic niște muffins speciale, pentru această ocazie foarte specială. Combinația de portocale și scorțișoară trezește nostalgia Crăcinurilor din copilărie în noi toți, iar împreună cu aroma piperată de ghimbir rezultă o simfonie de miresme și gusturi menite să ne încânte toate simțurile în zilele friguroase de iarnă (și nu numai).

Dar gata cu poezia! :P

Timp de preparare: 40 de minute.

Ingrediente pentru 12 muffins:

• 1 cană făină albă
• 1 cană făină integrală
• 1 1/3 linguriță bicarbonat de sodiu
• 1/4 linguriță sare
• 2 lingurițe scorțișoară
• 3/4 cană zahăr brun
• 1/3 cană ulei de floarea soarelui
• 1 1/3 cană lapte de migdale, orez sau soia
• 1/2 cană ghimbir confiat tăiat mărunt
• 1/2 cană fructe uscate (eu am folosit smochine și caise)
• coaja rasă de la 2 portocale medii
• 1 portocală pentru decorat
• 2 linguri zahăr
• 1/3 cană apă

Se combină într-un bol: făina albă, făina integrală, sarea, scorțișoara și bicarbonatul de sodiu.

Separat, se combină: ghimbirul confiat, fructele uscate, uleiul, zahărul, laptele de migdale și coaja rasă de la 2 portocale.

Se amestecă ingredientele solide cu cele lichide. Se pune aluatul înt-o tavă cu 12 forme de muffins și se lasă la cuptor, la foc mediu timp de 25 de minute (se verifică după 20 de minute daca sunt deja coapte).

Între timp se feliază o portocală subțire și se pune într-un vas cu puțin zahăr și puțină apă. Se lasă la fiert până ce toată apa se evaporă. Se așează feliile de portocale astfel obținute peste muffins.

Bile de morcovi

Această rețetă a pornit de la faimoasa "halava" de morcovi, originară din bucătăria indiană, dar a suferit niște shimbări personale. Acum câteva zile am mâncat halava de morcovi la Radha Cuisine, noul restaurant vegetarian-indian deschis în Timișoara (care iși va deschide oficial porțile la începutul anului viitor, chiar în luna ianuarie :o) ), și am simțit instantaneu dorința de a o încerca și eu, dar sub forme de biluțe. Rețeta originală poate să conțină diferite condimente și ingrediente alături de morcovi, dar eu am ales stafidele, ghimbirul și scorțișoara. O idee foarte buna sunt și nucile prăjite, dar mi-a fost cam frica să nu se lege compoziția, în cazul bilelor. Dar daca optați să faceți doar o budincă de morcovi, atunci nucile prăjite sunt opțiunea cea mai bună :o)

Dar să trecem la rețetă.

Timp de preparare: 1 oră.

Ingrediente pentru aproximativ 20 de bile:

• 500g morcovi dați pe răzătoare sau mărunțiți în robotul de bucătărie
• 3/4 cană zahăr brun
• 1 1/2 linguri ghimbir proaspăt, ras
• 1 linguriță scorțișoară
• 1 1/2 - 2 căni lapte de migdale
• 1/2 cană stafide
• 1/2 cană nuci prăjite și munțite (opțional)
• 2 linguri semințe de in măcinate (pentru bile)
• 3 linguri ulei de cocos
• 100g cocos

Se călesc cateva minute morcovii în ulei de cocos. Se adaugă morcovii, laptele de migdale, zahărul, ghimbirul, scorțișoara, stafidele, nucile și/sau semințele de in. Se pune un capac peste oală și se lasă la fiert 30 de minute. Se verifică din cand în cand, amestecand, și adaugând eventual puțină apă sau lapte de migdale. Compoziția este gata dacă devine o pastă cât de cât omogenă și lipicioasă.

Se lasă la racit și se formează bile care se dau prin fulgi de cocos, sau se manancă sub forma de budincă.

Tartă de mere

O altă versiune a tartei simple din rețeta anterioară. Totul pare să se potrivească perfect la aceasta tartă, parcă banalul blat pe baza de fulgi ovăz strigă din tot sufletul după mere. Așa că i-am îndeplinit această ultimă dorință, înainte de a înfuleca fiecare bucățică moale și aromată! :o)

O tartă atât de simplă și rapidă, doar câteva ingrediente și un rezultat delicios.

Timp de preparare (include și perioada din cuptor): 30 de minute

Ingrediente pentru o tartă (într-un vas rotunt mai mare):

• 2 căni fulgi de ovăz
• 3 căni pline de suc de mere
• 1/2 cană stafide aurii
• 1/2 cană nuci prajite și mărunțite (opțional)
• 2 lingurițe scortișoară
• 1 linguriță ghimbir măcinat (praf din plic) sau 1 lingură mare de ghimbir proaspăt, ras
• 3-4 mere medii, curațate și feliate

Se amestecă toate ingredientele, în afară de mere. Consistența aluatului este foarte moale, chiar lichidă; fulgii de ovăz vor absorbi tot sucul de mere, și tarta va crește în volum. Din acest motiv este nevoie de un vas mai mare în care să se coacă după voia inimii :o)

Se toarnă într-un vas rotund, termorezistent. Se așează frumos merele și se pune tarta la cuptor, pentru vreo 20 de minute, la foc mediu.

Se servește rece.

Tarta de banane

Aceasta reteta a pornit de la tarta cu piersici din cartea de bucate a centrului Herghelia. Mi s-a parut ideea de a folosi fulgi de ovaz atat de geniala si simpla, incat a trebuit neaparat sa o incerc! Dar cum nu mai e sezonul piersicilor, am folosit banane. Reteta din carte folosea 4 cani de must de mere, dar cum am schimbat deja fructele originale, s-a schimbat si sucul. De asemenea 3 cani mi s-au parut suficiente, dar se mai poate experimenta cu aceste cantitati.

Ingrediente pentru o tarta:

• 2 cani fulgi de ovaz
• 3 cani suc de pere
• 1/2 cana stafide aurii
• 4-5 banane
• 2 lingurite scortisoara
• 1 plic vanilie (adevarata) - eu foloses Finesse de la Dr Oetker
• zahar brut

Se amesteca fulgii de ovaz cu sucul de pere, cu scortisoara, vanilia si stafidele. Se toarna intr-o tava rotunda pentru tarte. Se taie bananele si se aranjeaza pe tarta si in final, se presara niste zahar brut peste banane (acesta se va carameliza in cuptor).

Se pune tava in cuptor pentru 15-20 de minute, la foc mediu.

Se serveste rece.

Pateu de mazare galbena

Ingrediente pentru 2 portii:

• 2 cani mazare galbena
• 3 catei de usturoi
• 1 lngutita boia
• fulgi de chili sau 1 ardei iute
• 2 linguri ulei de masline
• sare, piper
• cateva linguri de apa

Se lasa mazarea in apa rece cateva ore. Se fierbe pana ce e moale si se lasa la racit.

Se zdrobeste, se adauga usturoiul taiat marunt, uleiul de masline, boiaia, ardeiul iute, sare si piper dupa gust. Daca pateul iese prea gros, se mai adauga apa.

Ceva bun in Timisoara

Iar a trecut o gramada de timp de la ultima postare.. Ce as putea zice decat ca am fost ocupata cu multe alte lucruri (unii le-ar zice nimicuri sau rutina zilnica), dar si cu altele mai interesante, cum ar fi marea bucuria pe care am simtit-o la auzul vestii ca in curand se va deschide unul din putinele restaurante vegetariane din Timisoara! (de fapt, al doilea)

Cine, unde, cand, cum?

Cine? Firma Radha-Damodara, care deja ne incanta de multi ani cu multe produse de patiserie 100% naturale, fara conservanti sau aditivi, sanatoase si gustoase, se reprofileaza si vine in salvarea populatiei vegetariene, si nu numai, din Timisoara :o)

Unde? Restaurantul se va deschide in zona Piata Unirii, pe strada Emanoil Ungureanu, langa libraria Noi 2.

Cand? Speram ca deja in luna decembrie vom putea gusta din multele bunatati.

Cum? Deja se pot face comenzi la produsele de patiserie prin intermediul datelor de contact afisate pe site, sau le puteti gasi deja in unele magazine din Timisoara. Restaurantul ne va primi cu bratele deschise pentru a savura mancarea la fata locului, sau, din cate am inteles eu, va oferi in viitor si servicii de catering.