17 iulie 2012

Nebunia galbenă

Printre ultimele noutăți se numără camera mica vopsită în galben, cu parchetul în curs de montare și finalizarea punerii faianței din bucătărie prin aplicarea rostului albastru.







Alte lucruri demne de amintit ar fi căratul celor 8 saci a câte 25kg (sau 22.5?) de adeziv de gresie până sus la etajul 3 - laudele se îndreaptă către dragul meu frate, care și-a și făcut norma de sală pe ziua de azi :P. Dar să nu uităm de nebunia vopselei galbene care a reușit să mă facă să îmi pierd mințile!
Ce înseamnă asta? De ce a fost așa mare stres? De ce e greu să alegi un galben frumos și luminos care să învioreze camera și să îți însorească ziua? De ce, de ce, de ce?

Pe scurt: camera mică a fost vopsită, galbenul a ieșit parcă prea ”galben”, așa arăta și după câteva zile de la aplicare. Atunci m-am decis să găsesc alt galben pentru a continua cu holul și bucătăria. Zis și făcut: mers la magazinul de vopsele, ales în 30 de minute chinuitoare un galben-bej-piersic gata preparat (cum am pățit-o cu galbenul meu care arăta bine pe paletar și dubios pe perete - nici nu semănau cele două nuanțe!), dus acasă, urcat cele 24kg până la erajul 3, trecut iar 30-40 de minute obsedante și sfredelitoare în care mă plimbam de colo până colo smulgându-mi părul din cap - oare e buna culoare, oare iese galbenul meu drag mult căutat, oare nu trebuia să ramân la galbenul inițial, oare ce a fost în capul meu?, coborât cu mare frenezie cele 24kg de vopsea în mașină, mers înapoi la magazin, primit vestea cu nespusă durere și revoltă că o vopsea gata preparată nu se poate schimba cu una la comandă!, hotărât să aleg alt galben gata preparat care aparent era mai plăcut decât originalul, scos afară din magazin panoul cu culori pentru a-l vedea mai bine la soare, mare surprindere când am observat că frumosul galben-bej-portocaliu ales era de fapt un portocaliu afară, hotărât în 15 minute alienante, în care m-am surprins vorbind singură, asupra unui galben-ocru, pusă culoarea în mașină și după 3 ore care au părut o veșnicie, ajuns înapoi la servici epuizată și neliniștită. Iar acum nu mai vreau să mă gândesc și să vedem ce-o ieși! 

14 iulie 2012

Albastru ”șobolan”

Azi a început să capete formă dormitorul: culoare, textură și lumină! Albastrul ”șobolan” pe pereți, albul lăptos pe tavan și parchetul caramel pe podea. Senzația de răcoare și lumină pașnică te napădește imediat ce pătrunzi în viitorul sanctuar al somnului și al păcii nocturne.



In rest, baia a mai primit câteva rânduri de faianță și frunzulițe jucăușe:


Iar bucătăria a fost decorată cu mult lăudata noastră faianță ”comunistă”, care aparent se cheamă de calitatea a doua nu pentru a fi o idee foarte atractivă pentru unii snobi care vor să iasă din tipare, ci pentru că chiar este! Defectuoasă (una bună, una rea), subțire, fragilă, un coșmar pentru oricine are datoria, devenită pacoste, de a o lipi de pereții la fel de comuniști și strâmbi ai unui apartament prerevoluționar.



Intre timp și în ciuda unor piedici, toată lumea lucrează de zor, în afara, bineînțeles, a noastră.


8 iulie 2012

Apare baia

Azi am cumpărat restul de parchet, săraca mașina cred că a suferit destule, dar parchetul i-a pus capac! Parcă tot mai mult au suferit cei care au fost nevoiți să îl care până la etajul 3 în arșița de 40 de grade!

Apoi am început să căutăm faianța pentru cei 4 mp din bucatarie. Am vrut să ne punem puțin imaginația și creativitatea la lucru, sau poate că nu am găsit ceva ce sa îmi placă mie, așa că am optat pentru o faianță albă, de 15x15cm, așa-zisa faianță "comunista", pe care o mai vedem în apartamentele amenajate înainte de 1990 și prin spitale. Pentru a nu lasa impresia de sanatoriu, am ales un rost albastru-azur, care a costat mai mult decat faianța noastra "comunistă", niște distanțieri de 4mm și o aranjare în formă de romb a faianței. Ne-am gandit la un stil mediteranean - grecesc, în care predomina albastrul și albul stralucitor și proaspăt.
Sa vedem ce va ieși! Dar asta în alt episod!

Până atunci, iată pozele cu ce s-a mai întâmplat prin casă:










1 iulie 2012

Smoothie văratic de zmeură


Ingrediente pentru 2 porții:

  • 1 cană zmeură proaspătă (pusă la rece)
  • 1 banană coaptă
  • 1/2 cană apă rece
Se pune tot în blender și se mixează. Asta e tot! Adevarul gust al verii, dulce acrișor și revigorant! 

Începe adevărata nebunie

Sâmbătă dimineața, când ne era somnul cel mai dulce, primim un telefon grăbit care ne instruia să mergem să ne luam: parchet, faianță, gresie, vopsele lavabile, uși de interior. Tot planul meu structurat, toate deciziile care erau planificate pentru mai târziu, totul a început să se năruiască peste creierele noastre încă dorminde. Se pare că nu există toate la timpul lor, ci totul oricând, în orice ordine, și noi trebuie să fim gata!

Așa că frumoasa și călduroasa zi de ieri, a fost cea mai obositoare și stresantă zi din acest an. Am fugit disperați dintr-o parte în alta a orașului în căutarea itemurilor enumerate mai sus.

Prima oară ne-am concentrat asupra parchetului, se pare ca mințile noastre nu puteau computa mai mult de o sarcina în același timp. Am dat o fugă până la Praktiker la dracu în praznic în afara orașului, apoi brusc ne-am amintit că trebuia să ne alegem culorile pentru vopseaua lavabilă din dormitor și camera mică. Disperarea creștea odată cu canicula de afară. Fuga la Tiefel (unde ne-au recomandat meșterii nostri), în cealaltă parte a orașului. Asudați și amețiti, am ajuns, și mare noroc, nu era închis! O tanti foarte răbdătoare a stat supreveghidu-și nepoțelul pus pe năzbâtii în magazin, făcând pe marele zidar, în timp ce încerca toate pensulele și ciocanele de cauciuc care îi intrau în raza vizuală. Eu în acest timp eram absorbită de minunatul paletar, care conținea sute de culori și nuanțe! O minunăție! :o) Câte posibilități, câte culori apetisante, relaxante, calde, reci, înviorătoare și somnolente! După o oră de căutat, studiat și întors pe toate părțile, am reușit să aleg culorile potrivite, sper. Făcut comandă, luat lavabilul alb, pus în mașina încinsă de soare, și plecat mai departe, înapoi la dracu în praznic, după parchet.

Norocul a fost că am vazut un parchet minunat la Baumax, vazut, cumpărat, cu chiu cu vai înțeles cu un angajat care ne tot întreba dacă nu ne mai trebuie diferite accesorii, desper care noi, picați din lună, habar nu aveam. Iată rezultatul final:



Și da, am renunțat la planul de a pune un parchet foarte închis la culoare.

Următoarul pas, după ce am cărat parchetul acasă, a fost să fugim după gresia și faianța de baie. Aici a fost o mare problemă, aparent acum, când eram pusă față în față cu această decizie importantă, nu îmi mai plăcea nimic din ce vedeam, și planul de acasă de a face baia cu alb și unele inserții vesele de culoare pe verticală, evident că nu se potrivea cu realitatea cruntă din magazine! Nu puteam pune mozaic pentru că prețul manoperea creștea exponențial, așa că am ales ce am putut, o faianță și o gresie naturale și plăcute, care ne-au plăcut amândurora:





Odată cărat sus, la etajul 3, ziua noastră aglomerată s-a încheiat. Să vedem ce va ieși. Dar asta în alt episod!

Din următorul episod: cum a ieșit baia, cum nu ne putem găsi uși de interior albe simple, clasice, și cum arată dormitorul cu parchet și vopsit în albastru-șobolan (cum îmi place mie să îi spun :P)