Alte lucruri demne de amintit ar fi căratul celor 8 saci a câte 25kg (sau 22.5?) de adeziv de gresie până sus la etajul 3 - laudele se îndreaptă către dragul meu frate, care și-a și făcut norma de sală pe ziua de azi :P. Dar să nu uităm de nebunia vopselei galbene care a reușit să mă facă să îmi pierd mințile!
Ce înseamnă asta? De ce a fost așa mare stres? De ce e greu să alegi un galben frumos și luminos care să învioreze camera și să îți însorească ziua? De ce, de ce, de ce?
Pe scurt: camera mică a fost vopsită, galbenul a ieșit parcă prea ”galben”, așa arăta și după câteva zile de la aplicare. Atunci m-am decis să găsesc alt galben pentru a continua cu holul și bucătăria. Zis și făcut: mers la magazinul de vopsele, ales în 30 de minute chinuitoare un galben-bej-piersic gata preparat (cum am pățit-o cu galbenul meu care arăta bine pe paletar și dubios pe perete - nici nu semănau cele două nuanțe!), dus acasă, urcat cele 24kg până la erajul 3, trecut iar 30-40 de minute obsedante și sfredelitoare în care mă plimbam de colo până colo smulgându-mi părul din cap - oare e buna culoare, oare iese galbenul meu drag mult căutat, oare nu trebuia să ramân la galbenul inițial, oare ce a fost în capul meu?, coborât cu mare frenezie cele 24kg de vopsea în mașină, mers înapoi la magazin, primit vestea cu nespusă durere și revoltă că o vopsea gata preparată nu se poate schimba cu una la comandă!, hotărât să aleg alt galben gata preparat care aparent era mai plăcut decât originalul, scos afară din magazin panoul cu culori pentru a-l vedea mai bine la soare, mare surprindere când am observat că frumosul galben-bej-portocaliu ales era de fapt un portocaliu afară, hotărât în 15 minute alienante, în care m-am surprins vorbind singură, asupra unui galben-ocru, pusă culoarea în mașină și după 3 ore care au părut o veșnicie, ajuns înapoi la servici epuizată și neliniștită. Iar acum nu mai vreau să mă gândesc și să vedem ce-o ieși!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu