Ziua 1

A dietei paleo autoimune.
Durata: 1 lună.
Motivație: experiment ce ar trebui demonstreze că o dietă ținută ca la carte îmi va scădea anticorpii și mă va ajuta să elimin boala nenorocită autoimună pentru totdeauna (rămâne de văzut).

Somn: 1-2h.
Mic dejun: nimic până acum, făcut analize pentru a putea urmări progresul, apoi luat medicament, iar acum trebuie să aștept cel puțin 1h până la masă.

Trezit la ora 6, făcut niște exerciții patetice (air f*** squats, unde am fost și unde am ajuns). Lipsa somnului nu se prea simte până acum, am reușit să adorm după ora 4, în urma unor încercări semi-ușuate de a medita/a mă liniști prin controlul respirației. A fost o experiența unică, am mai incercat această tehnică de a mă liniști noaptea pentru a induce somnul, dar noaptea aceasta a fost ceva extra-senzorial. Corpul meu rebel dar răpus de oboseală a devenit brusc foarte greu, iar respirația curgea prin mine precum un râu în albie. Aerul a devenit apă, iar apa plumb. Fiecare inspirație cântărea tone, iar fiecare expirație mă elibera de această relaxantă greutate.
După 10 minute mintea îmi era mai liniștită. Nu știu când am adormit, dar am visat că mă plimbam cu bicicleta. Ca de obicei, m-am trezit cu 5 minute înainte să sune alarma, m-am ridicat destul de fresh și m-am dus în sufragerie să îmi execut exercițiile de babă rahitică.

De ce? Pentru că în ultima lună jumate corpul meu și-a cam luat-o, cum s-ar zice. Un accident de mașină soldat cu o daună totală și cu o claviculă ruptă, iar apoi o operație care nu a avut nicio legătură cu asta. Bad karma, ce să faci. Acum sunt o epavă din punct de vedere fizic, încerc să revin pe culmile glorioase pre-accident când gândul îmi stătea la prestigioasa certificare de kettlebells de la StrongFirst, iar acum la o flotare de care umărul meu încă nu este capabil.
Estimare recuperare: 6 luni - 1 an.

Revenind la dieta lui pește. Extraordinar de restrictivă, alimente permise: cocos sub orice formă (mă bazez pe el, aliment de bază: făină, ulei, fulgi, lapte, nuci de cocos proaspete, dacă îmi dau seama cum să le sparg la bloc fără să îmi nenorocesc gresia), tot ce e verde, adică frunze (spanac, kale, pătrunjel, etc), broccoli, conopidă, sparanghel, varză, gulii, morcovi, țelină, dovlecei, dovleac, cartofi dulci (care aparent nu există în magazine la ora actuală, mă bazam tare și pe ei, având un conținut ridicat de carbohidrați), ulei de măsline, fructe de tot felul, avocado, și evident, carne grass-fed sau pește sălbatic.
Pregătit mic dejun: budincă de dovleac cu făină de cocos și fructe de pădure.
Prânz: salată cu broccoli, sparanghel, spanac, avocado, ulei de măsline, și doamne ajută să nu mor de foame.
Cină: fructe, nucă de cocos proaspăt spartă.
Trebuie să îmi fac curaj: să mănânc pește. După 11 ani de vegetale, este foarte greu să mănânci ceva mort. Teoria spune că dieta nu funcționeaza fără proteine animale. Pe de o parte pentru că nu îți poți obține toate vitaminele, mineralele și amino-acizii din puținele legume și fructe permise, pe de altă parte, pentru că vei muri de foame. Mă bazez pe faptul că antrenamentul, dacă pot să îi spun așa, actul este atât de penibil și ușor, încât nici nu am nevoie de carbohidrați sau proteine extra.

Care este planul pentru următoarea lună? Ținut dietă ca la carte (cu pește, nu cu vită, porc sau pui - voi fi acel vegan pentru care și peștele este o legumă), făcut genoflexiuni (sper că de mâine voi ajunge să folosesc o bară fără să îmi rup clavicula), back pressure crunches (abdomenul este praf) și exerciții recuperare claviculă cu greutăți mici. Pentru cei care nu și-au rupt clavicula: este foarte important să îți recapeți mobilitatea înainte de a te apuca să introduci greutăți pentru întărirea musculaturii. Așadar rețeta este, cel puțin în cazul meu: 4 săptămâni pauză (dupa 2 săptămâni am început să fac air squats pentru câteva zile, dar apoi a intervenit operația care m-a pus iar la pat 2 săptămâni), 2 săptămâni exercitii redobândire mobilitate, 4 săptămâni exerciții întărire musculatură umăr. Să vedem ce iese din asta.