Povești vânătorești

De vorbă cu un carnivor musculos

Azi m-am supărat, am fost din păcate implicată într-o discuție, din sutele pe care le-am avut de-a lungul carierei mele de vegan sau vegetarian în cei 8 ani de practică, în contradictoriu, cu maseurul nostru de la firmă. De ce? Pentru ca maseurul, un tip mare și musculos, avid trăgător de fiare și sfătuitor în ale nutriției, a început să îmi povestească despre faptul că dieta vegană nu se potrivește deloc cu sportul. Eu am greșit că am lansat discuția asta, spunând să îmi maseze bine spatele fiindcă e încordat. Lucrez să pot face o tracțiune curată, fără ajutoare sau giumbușlucuri, și că e greu să progresezi până acolo fiind și femeie și vegană. Bomba a fost lansată.

El: A, da, asta este! Sau faci sport adevărat și serios, sau ești un vegan sedentar și slăbănog fără energie. Nu merg ambele, în mod evident.

Eu: Dar ce zici de atleții vegani care au o carieră bazată pe asta? 

El: Ce?! Nu există! Câți sunt, unu, doi! Nu există! 

Eu: Ba, cum să nu! Sunt! Și au și rezultate! Nu sunt mulți, într-adevăr, dar există!

El: Nu există, e imposibil!

Ok, ne-am izbit de un zid, trecem mai departe. 

Eu: Dar știi că sunt și legume care conțin toți aminoacizii esențiali, și dacă nu, le poți combina. 

El: Nu, nu există așa ceva! Nu poți înlocui proteinele din carne cu cele din legume!

Eu: Dar eu nu sunt lipsită de energie, merg la sală zilnic și totuși nu mănânc carne de 8 ani. 

El: Îți invidiez perseverența, dar de aia nu poți face tracțiuni, că nu mănânci pui de cel puțin 3 ori pe săptămână. 

În acel moment am început să regret că i-am spus că încerc să fac tracțiuni, cine mama dracului m-a pus să îmi dezleg gura, asta fac niște mâini iscusite care îți trosnesc bine spatele, începi să spui tot.

El: Eu văd pe mâinile tale că tragi tare la sală, rar văd asemenea mâini la femei, dar să știi că nu vei obține rezultate fără carne. 

Eu: Dar obțin rezultate, mereu fac progres.

El: Da, dar nu așa repede cum ai vrea tu, nu e așa? 

Eu: Da, așa e. 

Iar am greșit când am zis asta, sunt prea lacomă, asta este.

În timp ce mâinile dibace îmi provocau niște dureri extrem de plăcute în zona cervicală, nu m-am putut abține să zic: 

Cu cât trag mai tare, cu atât slăbesc mai mult. 

El: Păi cum să nu, tu nu ai de unde să pui pe tine mușchi fără proteine adevărate! Câte kile ai? 40? 

Eu: (wtf) nu! 57!

El: Nu se vede, ești foarte slabă, nu ai mușchi, dacă vrei rezultate, te sfătuiesc să mănânci măcar niște pui, măcar de 3 ori pe săptămână! Încearcă! 

Eu: Nu voi încerca niciodată, asta este.

Masajul s-a incheiat în acel moment, nu am apucat să mă relaxez deloc, el a uitat că i-am spus să bage tare ca să simt ceva, așadar am plecat de acolo și nervoasă și încordată!

Postul, bată-l norocul!

Postul mai nou am înțeles că se face doar la recomandarea medicului, în traducere: mănâncă sănătos, natural, colorat, proaspăt, nu omorî animale, numai și numai dacă un așa zis specialist (nicidecum în nutriție, dacă ne gândim câte cursuri de nutriție fac medicii și cât sunt de preocupați de acest subiect) îți zice că ai voie. Vă dați seama că tocmai persoanele cu probleme de sănătate vor fi sfătuite împotriva acestei diete (sau stil de viață cum am spune noi), ca și cum acel broccoli sau acel avocado abia ar aștepta să facă vraiște în organismul slăbit al neștiutoarei victime. Crenvurștii, salamul, cârnații, pâinea albă, dulciurile și toate prostiile procesate, frumos ambalate și vidate de orice valoarea nutritivă nu necesită în schimb aprobarea medicului, curios, nu e așa? Iar dacă, prin miracol, specialistul dă undă verde victimei, fără ca să o informeze temeinic asupra alternativelor sănătoase vegane, aceasta se va năpusti în mod natural asupra altor produse hiperprocesate etichetate ”de post” de pe rafturile ticsite ale magazinelor, sau își va alina suferința lipsei cârnațului prăjit cu o porție mare de cartofi prăjiți, urmată de multe dulciuri zaharoase și margarinoase, băuturi carbogazoase, etc. Deja știm ce urmează, victima începe să se simtă rău, nu mai are energie, este letargică, are dureri de tot felul, iar medicul înțelept trage concluzia că restricția de la produsele animale nu i se potrivește, este chiar un dezastru. Deznodământul: victima fericită se întoarce la preaiubiții cârnați, căci porcul este până la urmă, cea mai bună legumă!