Dimineța a început în forță, în stil de pensionar, adică pe la 8, când am și fugit la piață (ziceam eu că am spirit de pensionar) în căutare de zmeură - ceea ce evident că nu am găsit! Apoi nuci - evident că nu era nici ură de tantiile cu poale care vând nuci! Merită și ele o zi liberă, nu e așa? Apoi, totuși high spirited, în timp ce soarele bătea călduț pe mine (eu încercând să mă încălzesc precum o șopârlă degerată), fuga la Billa (aici nu facem reclamă la nimeni și la nimic :P) unde am terminat restul cumpărăturilor uitate (evident că nu se poate să începi o prăjitureală serioasă fără să faci cel puțin 3 drumuri după ingrediente uitate), apoi fuga acasă.
Evident că nu sunt toate! Deja prevedeam extra drumuri la magazinul de jos, dezastrul și sutele de vase murdare, spălate, iar murdărite, iar spălate. Vedeți voi, de aceea e nevoie de un asistent!
Am început frumos și organizat cu blaturile pentru extravagantul și ciocolătostul, păcătosul și decadentul tort, 3 la număr = 6 tablete de ciocolată. La bază au stat brownies-urile gluten free de acum câteva zile, versiunea 1.2. Treaba a început să meargă bine de tot, iar ca să nu le over-bake-ui din nou, am fost ingenioasă și am pus 2 timere! Muhaha!
Peste 1.5 ore, timp trecut fără incidente, am continuat cu ză cookies, cu fulgi de ovăz și stafide. Căutând vechea rețetă pe blog, m-am gândit: screw it, o să fac versiunea nouă, așa, după ochi! (excuse my language, e deja trecut de 12 iar mâine trezirea se face pe la 6... yoga, da)
Am făcut maglavaisul. Am scăpat prea multă sare (intenționat - sunt un mare fan al deserturilor sărate), apoi am tot încercat să dreg eu busuiocul punând extra ingrediente, mai mulți fulgi, miere, fructe, condimente. Până la urmă am fost mulțumită de rezultat (cu greu m-am abținut să nu înfulec prea mult cookie dough, a ieșit atât de Christmasy și gooey! Yum!)
Așa că am revenit cu forțe noi, cu gândul la dușul de la miezul nopții ce mă așteaptă dacă sunt cuminte și îmi termin prăjiturile!
Au urmat muffins-urile, cu afine și lămâie:
Apoi cele cu exagerat de multă ciocolată și vișine (și când te gândești că nu sunt un fan al ciocolatei...):
Când deja oboseala se făcea simțită iar eu începeam să fac greșeli, a sosit și punctul culminant al serii: crema de la tort, de zmeură mai exact (congelată de la Billa, care e destul de bună). Greșeala 1 (dreasă, evident): sâmburii de la zmeură trebuie scoși (prin sită).
Ș-am încălecat pe-o șa, și v-am spus povestea așa! Vă aștept mâine la Cookie Fair (începând de la ora 10) să gustați din aceste bunătăți preparate cu drag și trudă! :o)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu