Teitei cu varza sau ”kaposztas teszta”

Aceste paste care conțin doar 3 ingrediente au o poveste lungă, ce amintește de clipele frumoase din copilărie, de cer de vară plin de stele, de scaldatul în lacuri cu apă caldă, de nisip fierbinte, de plimbări pe deal prin păduri de foioase, de gogoșile bunicii și de caise coapte și zemoase.
Bunica mea obișnuia să le prepare impecabil ori de câte ori veneam, știa că suntem înnebuniți după acest fel de mâncare atât de simplu și savuros. Noi îi spuneam ”kaposztas teszta”, sau în traducere teiței cu varză.
Se pare că nu am uitat rețeta bunicii, metoda de prepare și gustul exact pe care trebuie să le aibă. Așa că m-am pus pe treabă, mi-am suflecat mânecile, am cumpărat o varză și niște paste și i-am dat drumul.

Observație foarte importantă: acest fel de mâncare este considerabil mai bun cu paste proaspăt făcute. Așa obișnuia bunica să procedeze, chiar dacă îi lua toată ziua. Dar știa că rezultatul va fi atât de bun încât ajungeam să ne batem pe ultimele firmituri din cratită.

Ingrediente pentru 4-6 porții:

• 1 kg de varză albă (1 kg este gata curățată de frunzele exterioare și de cotor, deci varza inițială este o idee mai grea). Eu am folosit una de 1.5 kg (cu cât mai mult cu atât mai bine)
• 500g de paste farfalle (fundițe) de bună calitate (eu am folosit Barilla)
• 1-2 lingurițe de piper
• sare, ulei

Se rade varza sau se taie fâșii subțiri. Se amestecă cu vreo 2 lingurițe de sare și se lasă cam 15 minute să stea. Apoi se stoarce bine de zeamă și se pune într-o tigaie mai înaltă (e important să nu se prindă) împreună cu vreo 4 linguri de ulei. Se mai adaugă aprox 1 cană de apă, se pune capacul și se lasă la foc mic.

E bine să mai verificăm din când în când, dacă nu mai este apă, se mai completează cu 1/2 cană și se mai amestecă. După vreo 40 de minute se pune apă la fiert pentru paste, cam 5 lintri. Se sărează cu vreo 4 lingurițe de sare. 

În acest moment dăm jos capacul de pe varză, adăugăm piperul (vreo 1-2 lingurițe) și o lăsăm la rumenit, amestecând des. Când prind o culoare maro deschis, se stinge focul și se pune capacul înapoi (cam după 10-15 minute).

Când fierbe se pun pastele și se fierb al dente, conform instrucțiunilor de pe ambalaj. Se strecoară pastele, nu se clătesc în apă rece și se răstoarnă repede peste varză.

Trebuie să recunosc că noi o mâcam cu zahăr în copilărie, bunica punea și sare (dar nu piper); combinația era atât de bună încât o preferam doar așa, de fiecare dată. Alternativa fără zahăr este cu piper.

Cam atât din rețetele din sertarul bunicii :) Acum mă gândesc să încep o nouă serie... Cred că aș avea destul material, bunica a fost o bucătăreasă desăvârșită!