A sosit și momentul unei evaluări mai meticuloase a meniului de la Bio Fresh, de mult așteptata recenzie a avut loc vineri la prânz, la noua locație din centru (în sfârșit s-a mutat Bio Fresh înapoi în civilizație!). Cum partenerul meu obișnuit de reviews era plecat în concediu (Crenguța, adică), un nou reviewer mi s-a alăturat în munca grea ce presupune să mănânci până crapi, basically, cât mai mult de pe meniu, să încerci tot ce poți, să fii obiectiv și sever, iar apoi să te tânăști cu burta plină înapoi la lucru, dacă mai reușești, bine-înțeles. Not a job for everyone! :D De data aceasta my guest reviewer a fost Adriana, care s-a oferit entuziasmată pentru acest job, fiind perfect conștientă de ce urmează (adică ”The feast of a thousand beasts”!).
Așa că ne-am luat repede lucrurile (mă rog, poșetele, că altceva nu ne trebuia) și am mers frumos la Bio Fresh, vis-a-vis de Bega, pe stăduța perpedinculară, foarte ușor de găsit. Ne-am așezat la terasă, dorind să iasă fotografiile cât mai bune în lumina naturală, și am așteptat. Și am așteptat. Și am așteptat. Eu deja puneam în mintea mea nota 2 la servicii, când Adriana s-a ridicat calmă și a intrat în local după niște meniuri. Bun, am ajuns să ne uitam și în meniu, în sfâșit. Mare mi-a fost surpriza când am observat că multe feluri lipseau, față de varianta online a meniului, cu care eram așa obișnuiți. Dar am trecut repede peste asta, că doar teoria și practica zic că un restaurant bun are pe meniu doar câteva preparate, pe care le stăpânește la perfecțiune! Ne-am hotărât să ne facem un pic de cap, și să ne luam un camion de mâncare, fiind și așezate la o masă de 4 persoane :) Și am așteptat. Și am așteptat. Și am așteptat și mai mult, până să apară un ospătar zăpăcit să ne ia comanda: suc verde (acela cu legume, scârbos, care îmi place mie), suc de citrice, supă cremă de linte, supă cremă de legume, hummus, bruschetă specială Bio Fresh, quinoa cu legume, desert miracolul fructelor de sezon, desert amor.
Deja ne trecuse mai mult de jumătate din pauza de masă, așa că am mai așteptat, și am așteptat, și am așteptat. Între timp am aruncat o privire și înăuntru, observând un local simplu și drăguț decorat, destul loc, culori vii, nelipsitele statuiete cu bufnițe peste tot. Terasa începea să se umple, dar spre suprinderea mea cu persoane care habar nu aveau că se așezaseră la un restaurant vegetarian, și care își sorbeau liniștite cafeaua. Adevărul e că nici nu îți dai seama că aterizezi pe terasă la Bio Fresh și ce bunătăți sunt în meniu. Ar trebui să fie mult mai clar, pentru cei neștiutori. Până și pentru cei știutori!
Într-un final a venit mâncarea, evident să sucurile nu vin înainte, ci odată cu restul comenzii. Asta nu ne place deloc! O servire mai promptă nu ar strica deloc! Nota 2 nu prea crește, la acest capitol, îmi pare foarte rău, Bio Fresh.
Sucurile sunt bune, dar foarte mici, raportat la prețul lor. La Fresco un smoothie e de 2 ori mai mare, și la fel de scump.
Supele sunt bune, cremoase, calde, porții mari, într-adevăr, mereu excelente. The perfect comfort food! Nu avem ce comenta aici, doar că nu toate supele cu care suntem obișnuiți apar pe meniu, și nu toate supele de pe meniu se și pot comanda.
Bruscheta se poate comanda și în varianta 1/2, adică o singură felie, un lucru foarte bun, deoarece o porție normală este foarte mare. Dar în cazul nostru a fost perfect, pentru că ne place la nebunie bruscheta specială Bio Fresh, este unul din preparatele lor cele mai de succes și cele mai delicioase. Combinația de roșii proaspete, roșii uscate și usturoi, alături de un pateu gustos și o pâine de secară prăjită, este demențială! Bravo Bio Fresh! :D
Am vrut să încercăm și un hummus, cu toate că în trecut am mai luat, fiind încântată de el. Dar de data aceasta, ceva s-a întâmplat că nu a fost la fel de bun. Porția era într-adevăr mare, acompaniată de o chiflă de secară prăjită (ar fi putut fi și mai prăjită și crunchy) și de un castron mic cu roșii cherry cu ardei iute (very nice touch, cu toate că puteau fi mai multe), dar hummus-ul în sine a fost foarte simplu, prea puțin condimentat, foarte fad. În locul acelui munte de pâine ne-ar fi plăcut niște bastonașe de legume, de exemplu morcovi, castraveți, etc. Adică o versiune mai tasty și mai healthy!
Până al urmă am rezolvat și problema asta, punând niste sos peso deasupra. Noroc cu sosurile!
My old time favourite de pe meniul Bio Fresh, quinoa cu legume, de data aceasta m-a dezamăgit. Porția nici nu era destul de mare, iar quinoa foarte puțină. Ar fi trebuit să se numească legume cu quinoa! Dar totuși, era gustoasă, legumele făcute al dente, nu supra-gătite, bună ca de obicei.
Iar acum am ajuns la partea cea mai plăcută, când deja burțile ne plesneau, a sosit și desertul! Prăjitura mea preferată, miracolul fructelor de sezon, pe care o mănânc de fiecare dată când nu rezist tentației de a-mi lua un desert senzațional, nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor! Pur și simplu nu a fost la fel de bună ca altă dată! Nu știu ce s-a întâmplat, dar această prăjitura era întruchiparea perfecțiunii, a divinității într-o felie impecabilă de fructe și cocos! Nu mi-a venit să cred că au reușit să o strice, să o nimicească! Prăjitura pe care o știam eu avea un blat subțire de cocos, caise uscate, o cremă superbă, cremoasă, acrișoară de fructe de pădure, care ți se topea în gură provocând plăceri nebănuite de orice ființă umană, era o prăjitura la care stai și visezi cu ochii deschiși de-a lungul zilei, pe care o iubești și o adori și de care nu vrei sa te desparți niciodată, așteptând cu emoție următoarea clipă, magică și trecătoare, când o vei savura din nou. Asta este prăjitura pe care o așteptam eu, fâstâcindu-mă nerăbdătoare pe scaun. Iar când a sosit, în locul acelei mici felii de rai, am găsit o cărămidă rece, tare și neprimitoare, blat gros, iar crema inexistentă, adică era înlocuită efectiv cu al doilea blat, nici urmă de cremozitate, de perfecțiune, de savoare. Nimic! Nimic! A fost cea mai proastă zi din acea săptămână, în acel moment a încetat relația idilică cu prăjitura visurilor mele. It was so over.. :( It was all over between us :(
În schimb, în timp ce fața mea exprima deznădejdea iar lacrimi de tristețe licăreau în colțul ochilor mei, Adriana era în al noulea cer în timp ce savura linguriță cu linguriță din desertul amor. Într-adevăr, acest nume i se potrivește, te îndrăgostești la prima vedere și la prima îmbucătură de acest desert cremos și delicios, light, fără regrete, fără remușcări, ca o briza caldă și exotică pe malul unui ocean îndepărtat, când știi că nu mai contează nimic, că exiști doar tu și desertul amor. Sper că Adriana a simțit la fel despre acest tandru desert :)
Când am terminat și noi de mâncat, savurat, criticat, am așteptat, și am așteptat, și am așteptat și mai mult până au venit multele pachete și nota de plată. Trecuseră deja 2h din pauza de prânz :( Ne-am ridicat și am fugit repede înapoi la lucru, cât de rapid am putut, având în vedere că transportam o burtă plină la refuz și multe multe pachețele.
Concluzia: Meniul mai subțire ca de obicei, nu toate sunt disponibile de pe meniu, nu toate preparatele se ridică la înălțimea așteptărilor, sau sunt la fel așa cum le-am cunoscut, dar cele care se ridică, sunt excelente. Sucurile prea mici, terasa destul de încăpătoare, nu sunt servețele pe masă, la un moment dat am găsit un fir de păr în mâncare, înăuntru arată ok, dar toaleta este jalnică.
Cel mai inadmisibil lucru ce trebuie îmbunătățit neapărat și cât mai repede, este servirea! Nu este normal ca în pauza de prânz să stai 2 ore așteptând, iar localul nu era nici măcar plin! Nota 2 la servire! Nota 8 în mediu la preparate! Așteptăm să reveniți cu rețetele clasice, perfecte, pe care le cunoaștem deja, sperăm că nu mai stricați și altele și că le mențineți pe cele perfecte, perfecte!
Overall, noi am fost destul de happy, mai ales că ne-am luat la pachet câteva goodies păpate câteva ore mai târziu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu